reguli de procedura ale tribunalui permanent

REGULILE DE PROCEDURĂ ALE TRIBUNALULUI PERMANENT DE ARBITRAJ INSTITUŢIONALIZAT

ATENŢIONARE!

Potrivit art. 14 şi art. 40 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe, dacă reproducerea s-a făcut fără autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor recunoascute de legea menţionată, constituie infractiune şi se pedepseşte cu închisoare sau amendă.

DESCARCA SI PRINTEAZA Reguli de Procedura

Note:

  1. Acest document contine informatii si date care sunt proprietatea Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat
  2. Prezentul document este destinat utilizarii exclusive pentru propriile cerinte.
  3. Documentul este disponibil pentru toţi arbitrii înscrişi pe tabloul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.
  4. Este mentinut un exemplar martor tiparit, la Preşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.
  5. Utilizarea integrala sau partiala a acestui document in orice alt scop sau activitate sau reproducerea partiala/ integrala in orice publicatie si prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc) este interzisa fara acordul scris al AUTORULUI.

Dispoziţii generale

 Art. 1.(1) Prezentele Reguli de Procedură Arbitrală (în continuare Reguli) se aplică în arbitrajul organizat de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat înfiinţat pe lângă Asociaţia de Arbitraj Instituționalizat (prescurtat A.A.I.), în baza Hotărârii nr. 3 din 17.04.2014 a Adunării Generale a A.A.I..

(2) Activitatea de arbitraj va fi organizată de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, în condiţiile Regulamentului său de organizare şi funcţionare precum şi ale prezentelor Reguli, elaborate în conformitate cu dispoziţiile Codului de Procedură Civilă Cartea a IV-a, Despre arbitraj (art. 541-art. 621 din Codul de Procedură Civilă).

Art. 2. (1) Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat organizează şi administrează soluţionarea, pe calea arbitrajului, a litigiilor civile, interne sau internaţionale, cu condiţia ca părţile să fi încheiat, în acest sens, o convenţie arbitrală scrisă (clauza compromisorie sau compromis).

(2) “Litigiul civil”, în înţelesul Regulilor de faţă, este orice litigiu derivând dintr-un raport de drept privat. De asemnea, în înţelesul prezentelor Reguli prin “litigiu civil” se înţelege şi litigiul privitor la latura civilă a cauzelor penale.

(3) Litigiul civil este intern când decurge dintr-un raport de drept privat, în care părţile implicate sunt cetăţeni români şi care nu conţine elemente de extraneitate.

 (4) Litigiul civil este internaţional dacă s-a născut dintr-un raport de drept privat cu elemente de extraneitate.

Art. 3. (1) Persoanele care au capacitatea deplină de exerciţiu pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relaţiile de familie, precum şi drepturile asupra cărora părţile nu pot să dispună.

(2) Persoanele juridice de drept public care au în obiectul lor de activitate şi activităţi economice au facultatea de a încheia convenţii arbitrale, în afară de cazul în care legea ori actul de înfiinţare sau de organizare prevede altfel.

Art. 4. (1) Arbitrajul poate fi încredinţat, prin convenţie arbitrală, unuia sau mai multor arbitrii înscrişi pe Tabloul Arbitrilor administrat de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, desemnaţi, potrivit prezentelor Reguli, să judece un litigiu aflat pe rolul tribunalului şi să pronunţe o hotărâre definitivă şi obligatorie pentru părţi. Arbitrul unic sau, după caz, totalitatea arbitrilor astfel învestiţi constituie, în sensul prezentelor Reguli, Tribunalul arbitral.

(2) Soluţionarea litigiului revine exclusiv Tribunalului arbitral.

Art. 5.  În cazul în care un litigiu a fost încredinţat spre soluţionare Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, se consideră că părţile au acceptat prezentele Reguli. Excepţie de la aceste Reguli sunt situaţiile în care, părţile au optat, în scris, înainte de organizarea arbitrajului pentru alte norme de procedură şi acestea au fost acceptate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 6. (1) Angajaţii Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat şi arbitrii înscrişi pe Tabloul Arbitrilor au obligaţia să asigure confidenţialitatea arbitrajului, neavând dreptul de a publica sau de a divulga datele de care iau cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, fără a avea autorizarea scrisă a părţilor.

(2) Dosarul litigiului este confidenţial. Nici o persoană, în afara celor implicate în desfăşurarea litigiului, nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor.

Art. 7. (1) Hotărârile arbitrale pot fi publicate integral numai cu acordul părţilor şi cu conspirarea numelui/denumirii acestora. Fără acordul părţilor hotărârile arbitrale pot fi publicate numai parţial, ori în rezumat sau pot fi comentate sub aspectul problemelor de drept ivite, în reviste, lucrări sau culegeri de practică arbitrală, cu condiţia ca această activitate să nu prejudicieze imaginea sau interesele părţilor.

(2) Preşedintele şi/sau vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat poate autoriza, de la caz la caz, cercetarea dosarelor în scopuri ştiinţifice sau documentare, după soluţionarea litigiilor şi numai dacă în acele dosare s-au pronunţat hotărâri arbitrale definitive.

Art. 8. (1) Părţile au îndatorirea să-şi exercite drepturile procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale celeilate părţi. Ele vor coopera cu Tribunalul arbitral pentru buna desfăşurarea a cercetării litigiului şi pentru finalizarea acestuia în termenul stabilit.

(2) Orice act de obstrucţionare sau de tergiversare a soluţionării litigiului constituie o încălcare a convenţiei arbitrale. Tribunalul arbitral va putea dispune măsurile necesare spre a preveni ori a pune capăt eventualelor obstrucţionări sau tergiversări.

Art. 9. (1) Tribunalul arbitral va recomanda părţilor soluţionarea amiabilă a litigiului prin mediere.

(2) În orice stadiu al litigiului, Tribunalul arbitral va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii.

 CAPITOLUL II

Convenţia arbitrală

Art. 10. (1) Convenţia arbitrală se încheie în scris, sub sancţiunea nulităţii. Condiţia formei scrise se consideră îndeplinită atunci când recurgerea la arbitraj a fost convenită prin schimb de corespondenţă, indiferent de forma acesteia, sau schimb de acte procedurale.

(2) În cazul în care convenţia arbitrală se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, convenţia trebuie încheiată în forma autentică notarială, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Art. 11. (1) Convenţia arbitrală se poate încheia fie sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă în contractul principal, ori stabilită într-o convenţie separată, la care contractul principal face trimitere, fie sub forma compromisului.

(2) Existenţa convenţiei arbitrale poate rezulta şi din înţelegerea scrisă a părţilor făcută în faţa Tribunalului arbitral.

Art. 12. (1) Prin clauză compromisorie părţile convin ca litigiile ce se vor naşte din contractul în care ea este inserată sau în legătură cu acesta să fie soluţionate pe calea arbitrajului, arătându-se, sub sancţiunea nulităţii numele arbitrilor sau modalitatea de numire a acestora. În lipsa unei asemenea precizări, numirea arbitrilor se face conform prezentelor Reguli.

(2) Validitatea clauzei compromisorii este independentă de validitatea contractului în care a fost înscrisă.

(3) Dacă din clauza compromisorie nu rezultă contrariul, regula este că efectele clauzei compromisorii se întind asupra tuturor neînţelegerilor care derivă din raportul juridic sau contractul la care se referă.

Art. 13. (1) Prin compromis părţile convin ca un litigiu ivit între ele să fie soluţionat pe calea arbitrajului, arătându-se, sub sancţiunea nulităţii, obiectul litigiului. De asemenea, compromisul va cuprinde şi numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. În lipsa unei asemenea menţiuni, numirea arbitrilor se face conform prezentelor Reguli.

(2) Compromisul se poate încheia chiar dacă litigiul intervenit între părţi este deja pe rolul unei instanţe.

Art. 14. Convenţia arbitrală poate rezulta şi din introducerea de către reclamant a unei cereri de arbitrare şi acceptarea de către pârât ca această cerere să fie soluţionată în cadrul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat. Acceptarea poate fi implicită, dar neechivocă.

Art. 15. În condiţiile legii sau ale convenţiilor internaţionale la care România este parte, statul şi autorităţile publice au facultatea de a încheia convenţii arbitrale în litigiile civile.

Art. 16. (1) Încheierea convenţiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenţa instanţelor judecătoreşti.

(2) Tribunalul arbitral îşi verifică propria competenţă de a soluţiona litigiul şi hotărăşte în această privinţă printr-o încheiere care se poate desfiinţa numai prin acţiunea în anulare introdusă împotriva hotărârii arbitrale.

Art. 17. (1) Preşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat poate refuza organizarea unui arbitraj dacă există îndoieli sau contestaţii cu privire la existenţa convenţiei arbitrale sau dacă apare că aceasta este caducă sau inoperantă.

(2) În cazul în care, totuşi, părţile sau una dintre ele stăruie în organizarea arbitrajului, Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat îi va da curs, urmând ca Tribunalul arbitral învestit să se pronunţe asupra existenţei sau validităţii convenţiei arbitrale.

 CAPITOLUL III

Arbitrii şi constituirea Tribunalului arbitral.

Art. 18. (1) Poate fi arbitru în cadrul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat orice persoană fizică, cetăţean român sau străin, care are capacitatea deplină de exerciţiu, este licenţiat în domeniul juridic sau în altă specialitate, se bucură de o bună reputaţie, este aptă din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei profesii şi nu a fost condamnată definitiv pentru comiterea unei infracţiuni.

(2) Pentru a desfăşura activităţi de arbitraj în cadrul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, arbitrii trebuie să fie înscrişi pe Tabloul Arbitrilor.

(3) Părţile sunt libere să numească arbitru orice persoană înscrisă pe Tabloul Arbitrilor administrat de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 19. (1) Arbitrul care este şi avocat, nu poate arbitra un litigiu cu privire la care a desfăşurat sau urmează a desfăşura activităţi avocaţiale.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul consilierilor juridici, mediatorilor şi experţilor.

Art. 20. Nici una dintre părţi nu are dreptul să numească un arbitru în locul celeilalte părţi sau să aibă mai mulţi arbitri decât cealaltă parte.

Art. 21. (1) Părţile stabilesc dacă litigiul se judecă de un arbitru unic (supraarbitru) sau de trei, ori de mai mulţi arbitri, cu condiţia ca numărul acestora, incluzând şi supraarbitrul, să fie impar.

(2) Dacă părţile n-au stabilit numărul arbitrilor, litigiul se judecă de un tribunal format din trei arbitri, câte unul numit de fiecare dintre părţi (grupare de părţi), iar al treilea, supraarbitru, va fi desemnat de cei doi arbitri sau de preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

(3) Dacă există mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, părţile care au interese comune pot numi un singur arbitru.

Art. 22. Dacă părţile sau una dintre părţi nu şi-a desemnat arbitrul, nominalizarea acestuia se va face de preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 23. Arbitrii sunt independenţi şi imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin. Ei nu sunt reprezentanţii părţilor.

Art. 24. Arbitrii sunt numiţi, revocaţi sau înlocuiţi conform convenţiei arbitrale, iar în lipsa unor asemenea dispoziţii, potrivit prezentelor Reguli.

Art. 25. Când arbitrul unic sau, după caz, arbitrii nu au fost numiţi prin convenţia arbitrală, nici nu s-a prevăzut modalitatea lor de numire, constituirea Tribunalului arbitral se face după cum urmează :

  1. a) reclamantul va numi un arbitru sau va propune ca litigiul să fie soluţionat de un arbitru unic, arătând numele acestuia, prin cererea de arbitrare sau printr-o înştiinţare separată adresată Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat;
  2. pârâtul va numi un arbitru arătând numele acestuia sau, după caz, va răspunde la propunerea reclamantului privind soluţionarea litigiului de un arbitru unic, precum şi la persoana acestuia, prin înştiinţare separată adresată Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, în termen de cel mult 15 de zile calendaristice de la primirea cererii de arbitrare.

Art. 26. Acceptarea însărcinării de arbitru trebuie să fie făcută în scris şi comunicată părţilor, prin grija secretariatului Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, în termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.

Art. 27. (1) Numirea supraarbitrului se va efectua în termen de 5 zile calendaristice de  la data acceptării de către arbitrii a propunerilor de numire. Supraarbitrul va fi numit de către arbitri desemnaţi de părţi sau de preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului de Arbitraj Instituţionalizat Dâmboviţa.

(2) Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 26 din prezentele Reguli.

Art. 28. Arbitrii Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat vor semna un angajament prin care, confirmând că au acceptat numirea, se obligă să îndeplinească misiunea de arbitru cu nepărtinire şi cu respectarea strictă a Regulilor de faţă sau a convenţiei arbitrale semnate de părţi.

Art. 29. (1) În cazul în care preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, va constata existenţa unor relaţii, conflicte de interese, fapte şi împrejurări care pot pune la îndoială imparţialitatea sau independenţa unui arbitru va proceda la înlocuirea acestuia şi va solicita părţii care 1-a desemnat să numească un alt arbitru.

(2) În cazul în care partea nu numeşte un alt arbitru în termen de 15 de zile calendaristice, preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat va desemna un arbitru de pe Tabloul Arbitrilor.

 Art. 30. (1) În cazul în care arbitrul are sau a avut vreo relaţie cu părţile, precum şi dacă există sau au existat conflicte de interese şi orice alte fapte sau împrejurări de natură să pună la îndoială independenţa şi imparţialitatea sa, acordul arbitrului va cuprinde şi declaraţia sa scrisă în care va arăta, sub semnătură existenţa acestor împrejurări.

(2) Dacă asemenea relaţii, conflicte de interese, fapte şi împrejurări survin în cursul litigiului, arbitrul le va declara de îndată.

(3) Declaraţia iniţială, precum şi declaraţiile ulterioare se depun la dosarul litigiului pentru ca părţile să ia cunoştinţă de conţinutul lor.

Art. 31. (1) Dacă părţile nu au numit arbitrii sau dacă există neînţelegere între părţi cu privire la numirea arbitrului unic sau dacă arbitrii nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, după expirarea termenelor prevăzute de prezentele Reguli, va desemna arbitrii, arbitrul unic sau, după caz, supraarbitrul.

(2) Desemnarea se face în termen de 5 zile calendaristice de la data sesizării preşedintelui/vicepreşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, dintre arbitrii înscrişi pe Tabloul Arbitrilor.

Art. 32. Desemnările făcute de către părţi sau arbitri, după caz, după expirarea termenelor de numire a arbitrilor prevăzute mai sus, sunt caduce.

Art. 33. (1) Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la îndoială independenţa şi imparţialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevăzute de lege pentru recuzarea judecătorilor. Poate constitui o cauză de recuzare şi neîndeplinirea condiţiilor de calificare sau a altor condiţii privitoare la arbitri, prevăzute în convenţia arbitrală.

(2) O parte nu poate recuza arbitrul pe care 1- a numit decât pentru cauze survenite sau despre care a luat cunoştinţă după numire.

Art. 34. (1) Arbitrul care ştie că în privinţa sa există o cauză de recuzare este obligat să înştiinţeze părţile şi ceilalţi arbitri mai înainte de a fi acceptat însărcinarea, iar dacă asemenea cauze survin după acceptare, de îndată ce le-a cunoscut.

(2) Arbitrul în cauză nu poate participa la judecarea litigiului decât dacă părţile, înştiinţate potrivit alineatului precedent, comunică în scris că înţeleg să nu ceară recuzarea. Chiar în acest caz, acesta are dreptul să se abţină de la judecarea litigiului.

Art. 35. (1) Recuzarea trebuie să fie cerută, sub sancţiunea decăderii, în termen de 10 zile de la data când partea a luat cunoştinţă de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.

(2) Cererea de recuzare se soluţionează de către preşedintele/ vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, cu citarea părţilor şi a arbitrului recuzat, în termen de 10 zile de la sesizare. Încheierea nu este supusă căilor de atac.

Art. 36. (1) În caz de vacantare pentru orice cauză (recuzare, revocare, abţinere, renunţare, deces) se va proceda la înlocuirea arbitrului de către partea care 1-a numit, în termen de 10 zile calendaristice de când a luat cunoştinţă de survenirea unei asemenea împrejurări.

(2) Dacă partea nu numeşte un arbitru, preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat desemnează în termen de 5 zile calendaristice noul arbitru. Dispoziţiile de faţă se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte supraarbitrul.

(3) În cazul în care, la un termen de înfăţişare intermediar, un arbitru nu poate fi prezent, acesta va fi înlocuit de un alt arbitru de pe Tabloul Arbitrilor, desemnat de preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat. În acest caz, la termenul respectiv nu se vor lua decât măsuri premergătoare, cu excepţia acordului expres al tuturor părţilor.

(4) În cazul în care un arbitru lipseşte nejustificat la două termene de înfăţişare, acesta va fi înlocuit la cererea oricăreia dintre părţi, iar daca partea nu va alege un nou arbitru, acesta va fi desemnat de preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 37. (1) Arbitrii sunt răspunzători de daune în condiţiile legii, dacă:

  1. a) după acceptare, renunţă în mod nejustificat la însărcinarea de arbitru;
  2. fără motiv justificat, nu participă la judecarea litigiului sau săvârşeşte alte fapte de natură să întârzie nejustificat soluţionarea acestuia, ori nu pronunţă hotărârea în termenul stabilit de convenţia arbitrală sau de prezentele Reguli;
  3. nu respectă caracterul confidenţial al arbitrajului publicând sau divulgând date de care iau cunoştinţă în calitate de arbitri, fără a avea autorizaţia părţilor;
  4. încalcă în mod flagrant îndatoririle ce le revin.

(2) Săvârşirea vreuneia dintre faptele prevăzute în alineatul precedent atrage, în raport cu gravitatea faptei, revocarea arbitrului dintr-un anumit litigiu sau radierea lui de pe Tabloul Arbitrilor. Revocarea şi/sau radierea arbitrului se decide de către conducerea Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 38. Tribunalul arbitral se consideră constituit la data acceptării însărcinării de arbitrul unic ori, după caz, a acceptării misiunii de către supraarbitru.

Art. 39. (1) Din momentul constituirii, Tribunalul arbitral este învestit cu judecarea cererii de arbitrare şi a celorlalte cereri privind procedura arbitrală, cu excepţia cererilor care, prin dispoziţii imperative ale legii, sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.

(2) Comunicarea de cereri, acte, informaţii în legătură cu litigiul se face prin secretariatul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, arbitrii neavând legătură directă cu părţile.

(3) Derogarea de la această regulă se poate face prin convenţia părţilor cu aprobarea preşedintelui/vicepreşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

CAPITOLUL IV

Termenul, locul şi limba în care se va desfăşura arbitrajul

Art. 40. (1) Dacă părţile nu au convenit altfel, Tribunalul arbitral trebuie să pronunţe hotărârea în termen de şase luni de la data primirii cererii de arbitrare.

(2) Termenul se poate prelungi cu cel mult trei luni în cazuri temeinic motivate, cu aprobarea preşedintelui/vicepreşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat. De asemenea, termenul se poate prelungi şi în cazul încetării personalităţii juridice sauîn cazul decesului uneia dintre părţi.

(3) Trecerea termenelor prevăzute de prezentul articol nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului, în afară de cazul când una dintre părţi a notificat celeilalte părţi şi Tribunalului arbitral, până la prima zi de înfăţişare, că înţelege să invoce caducitatea.

Art. 41. Locul desfăşurării arbitrajului este la sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat. Părţile, cu acordul preşedintelui/ vicepreşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, pot conveni însă un alt loc.

Art. 42. (1) Dezbaterea litigiului în faţa Tribunalului de arbitraj se va face în limba română. Pe cale de excepţie, cu aprobarea conducerii Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, şi dacă acestă situaţie este prevăzută în convenţia arbitrală, dezbaterea litigiului se poate face şi în altă limbă.

(2) Dacă o partea nu cunoaşte limba în care se desfăşoară dezbaterea, la cererea acesteia şi pe cheltuiala sa, Tribunalul arbitral îi asigură serviciile unui traducător. Părţile pot să participe la dezbateri cu traducătorii lor.

CAPITOLUL V

Sesizarea Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat. Cererea de arbitraj, întâmpinarea şi cererea reconvenţională. Comunicarea actelor.

Art. 43. Înainte de sesizarea Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, partea interesată poate cere secretariatului acestuia informaţiile necesare privind procedura arbitrală, Tabloul Arbitrilor şi Lista privind taxele arbitrale.

Art. 44. Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisă, care va cuprinde :

  1. a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în Registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar al reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă sunt cunoascute de către reclamant. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate va arata şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
  2. b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea în litigiu, când este cazul anexându-se dovada calităţii;
  3. c) menţionarea convenţiei arbitrale, anexându-se copie de pe contractul în care este inserată, iar dacă a fost consemnată într-un înscris separat ori s-a încheiat un compromis, copie de pe acesta;
  4. d) obiectul şi valoarea cererii, precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;
  5. c) motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiază cererea.Când se solicită proba cu martori, se vor arăta numele şi domiciliul acestora;
  6. d) numele arbitrului numit sau al arbitrului unic propus;
  7. e) dovada plăţii taxei arbitrale;
  8. f) semnătura părţii.

Art. 45. (1) Cererea se adresează Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat şi se depune împreună cu actele însoţitoare la secretariatul acestuia.

(2) Cererea se depune în atâtea exemplare câți pârâţi sunt, precum şi un exemplar pentru Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

(3) Înscrisurile se depun în original sau în copie certificată de parte.

Art. 46. (1) Dacă cererea de arbitrare sau înscrisurile sunt formulate într-o limbă străină, ele vor fi traduse, prin grija părţilor, în limba română de către un traducător autorizat.

(2) Dacă prin convenţie arbitrală s-a convenit dezbaterea litigiului în altă limbă decât limba română, atât cererea cât şi celelalte înscrisuri vor fi traduse în limba respectivă.

(3) Părţile pot solicita ca traducerea să fie efectuată prin grija secretariatului Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, cheltuielile fiind suportate de părţi.

Art. 47. Data introducerii cererii de arbitrare se consideră ziua înregistrării acesteia la secretariatul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, iar în cazul expedierii ei prin poştă, data prevăzută în ştampila oficiului poştal de expediere.

Art. 48. (1) În cazul în care cererea nu cuprinde toate menţiunile şi cerinţele prevăzute la art. 44, secretariatul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat va înştiinţa, de îndată, pe reclamant să le completeze în mod corespunzător, într-un termen care nu va depăşi 10 zile calendaristice, de la data primirii înştiinţării.

(2) Dacă reclamantul nu a arătat în acţiune numele arbitrului, el îl va numi în termenul prevăzut la alin. (1). În caz de neconformare, devin aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 22 şi art. 26 din prezentele Reguli.

(3) Secretariatul va verifica, de asemenea, plata taxei arbitrale, iar dacă aceasta nu a fost plătită conform Listei privind taxele arbitrale, va comunica reclamantului cuantumul şi modalitatea de plată a taxei cuvenite.

(4) Dacă dovada plăţii taxei arbitrale nu se face în condiţiile comunicate de secretariat, cererea de arbitrare se anulează.

Art. 49. Cererea de arbitrare va fi comunicată pârâtului, împreună cu actele însoţitoare, de către secretariatul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 50. (1) În termen de 20 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, pârâtul va formula întâmpinare cuprinzând excepţiile privind cererea reclamantului, răspunsul în fapt şi în drept la această cerere, probele propuse, precum şi celelalte menţiuni prevăzute la art. 44 din prezentele Reguli pentru cererea de arbitrare.

(2) Excepţiile şi alte mijloace de apărare, care nu au fost arătate prin întâmpinare, trebuie invocate, sub sancţiunea decăderii, cel mai târziu la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată.

(3) Dacă Tribunalul arbitral consideră că nedepunerea întâmpinării justifică amânarea soluţionării litigiului, pârâtul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitraj cauzate prin amânare.

(4) Întâmpinarea, inclusiv actele însoţitoare, se depun în atâtea exemplare câte părţi sunt implicate în litigiu, plus un exemplar pentru Tribunalul arbitral.

(5) Dispoziţiile art. 49 din Regulile de faţă se aplică în mod corespunzător.

Art. 51. În cazul în care comunicarea către pârât a cererii de arbitrare nu se poate realiza din motive imputabile acestuia, procedura de citare se consideră a fi îndeplinită în condiţiile reglementate de Codul de Procedură civilă, vizând instituţia citării.

Art. 52. După constituirea Tribunalului arbitral, secretariatul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat transmite, de îndată, Tribunalului arbitral dosarul, făcând menţiune scrisă, despre acest fapt, în Registru de evidenţă a dosarelor, cu precizarea datei transmiterii.

Art. 53. (1) Dacă pârâtul are pretenţii împotriva reclamantului derivând din acelaşi raport juridic, el poate face cerere reconvenţională.

(2) Cererea reconvenţională va fi introdusă în cadrul termenului pentru depunerea întâmpinării sau cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare şi trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi cererea principală. Ea se soluţionează o dată cu cererea principală.

Art. 54. (1) Comunicarea înscrisurilor litigiului, a citaţiilor, a hotărârilor arbitrale şi încheierilor de şedinţă se face prin scrisoare cu confirmare de primire.

(2) Înştiinţarea părţilor cu privire la alte măsuri luate de către Tribunalul arbitral poate fi facută prin orice mijloc care asigură transmiterea conţinutului actului şi confirmarea primirii acestuia.

(3) În cazul comunicărilor telefonice, asistentul arbitral sau persoana care a efectuat comunicarea va întocmi o notă telefonică în care va preciza: numărul dosarului, data şi ora convorbirii, numărul postului telefonic apelat, conținutul pe scurt al convorbirii.

(4) Înscrisurile pot fi înmânate personal părţii, sub semnătură.

(5) Înscrisurile comunicate părţilor se consideră înmânate şi în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poştal pentru a le ridica, dacă există dovada avizării sale.

(6) Dovezile de comunicare se depun la dosar.

Art. 55. (1) Comunicările se fac, după caz, la adresa indicată de parte în cererea de arbitrare sau întâmpinare ori în contractul şi corespondenţa dintre părţi.

(2) Orice schimbare de adresă nu va fi luată în considerare dacă nu a fost adusă la cunoştinţă, în scris, celeilalte părţi şi Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

CAPITOLUL VI

Judecata

Art. 56. (1) Judecata în cazul litigiilor deduse Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat se desfăşoară potrivit prezentelor Reguli, cu excepţia situaţiilor în care părţile prin convenţie arbitrală au prevăzut altfel.

(2) Cu toate acestea principiile fundamentale ale procesului civil prevăzute la art. 5 alin. (2), art. 8-10, art. 12-16, art. 19-21, art. 22 alin. (1), (2), (4), (5) şi (6) şi la art. 23 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 57. (1) După expirarea termenului pentru depunerea întâmpinării, Tribunalul arbitral fixează termen de dezbatere a litigiului şi dispune citarea părţilor.

(2) Tribunalul arbitral, în situații justificate, poate comunica termenul de dezbatere a litigiului odată cu cererea de arbitrare și înscrisurile anexate la aceasta.

Art. 58. (1) La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, Tribunalul arbitral îşi verifică propria competenţă de a soluţiona litigiul.

(2) Dacă Tribunalul arbitral hotărăşte că este competent, consemnează acest lucru într-o încheiere, care se poate desfiinţa numai prin acţiune în anulare introdusă împotriva hotărârii arbitrale, în condiţiile art. 608 Cod procedură civilă.

(3) Dacă Tribunalul  arbitral hotărăşte că nu este competent să soluţioneze litigiul cu care a fost sesizat, îşi declină competenţa printr-o hotărâre, împotriva căreia se poate formula acţiune în anulare, conform art. 608 Cod procedură civilă.

Art. 59. Între data primirii citaţiei şi termenul de dezbatere trebuie să existe un interval de cel puţin 10 zile.

Art. 60. (1) Părţile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanţi şi pot fi asistate de avocaţi sau consilieri juridici.

(2) Cu acordul părţilor şi cu încuviinţarea Tribunalului, la şedinţele de dezbatere a litigiului pot participa şi alte persoane.

Art. 61. (1) Neprezentarea părţii legal citate nu împiedică dezbaterea litigiului, cu excepţia situaţiilor în care partea lipsă va solicita, în scris amânarea litigiului pentru motive temeinice.

(2) Aprecierea temeiniciei motivelor absenţei uneia dintre părţi, precum şi a motivelor pentru care absenţa justifică amânarea dezbaterii este de competenţa exclusivă a Tribunalului arbitral, hotărârea acestuia nefiind supusă niciunei căi de atac.

(3) Partea care a fost prezentă sau reprezentată la un termen nu va fi citată în tot cursul arbitrajului, fiind presupusă cunoaşterea termenelor următoare.

(4) Când procedura de citare este legal îndeplinită, judecata, chiar şi asupra fondului, poate continua în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunoştinţă părţilor.

 Art. 62. Oricare dintre părţi poate cere, în scris, ca soluţionarea litigiului să se facă în lipsa sa, pe baza actelor de la dosar.

(2) Cererea de judecare în lipsă poate fi depusă personal sau prin mandatar la sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat care judecă dosarul cauzei sau poate fi transmisă prin scrisoare cu confirmare de primire, e-mail, telefon sau prin orice mijloc care poate  să asigure transmiterea conţinutului actului şi confirmarea primirii acestuia.

(3) În situația în care comunicarea s-a efectuat telefonic arbitrul/asistentul arbitral sau angajatul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat care a primit mesajul va întocmi o notă telefonică. Aceasta trebuie să îndeplinească cerințele art. 54 alin 3 din prezentele Reguli.

Art. 63. (1) Dacă niciuna dintre părţi nu se înfăţişează la termen, litigiul se va suspenda, cu excepţia cazului când una dintre părţi a solicitat judecarea în lipsă sau când a formulat în scris o cerere de amânare.

(2) Repunerea pe rol se va face la cererea oricăreia dintre părţi, după achitarea a jumătate din taxa de arbitrare stabilită în caz.

Art. 64.(1) Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre părţi poate cere Tribunalului pe raza caruia se judeca litigiul să încuviinţeze măsuri asigurătorii şi măsuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau să constate anumite împrejurări de fapt.

(2) La această cerere se vor anexa, în copie, cererea de arbitrare şi convenţia arbitrală.

(3) Încuviinţarea acestor măsuri va fi adusă la cunoştinţa Tribunalului arbitral de către partea care le-a cerut.

(4) În cursul arbitrajului, măsurile asigurătorii şi măsurile vremelnice, precum şi constatarea anumitor împrejurări de fapt pot fi încuviinţate şi de Tribunalul arbitral. În caz de împotrivire, executarea acestor măsuri se solicită instanţei judecătoreşti competente, respectiv Tribunalului pe raza caruia se judecă litigiul.

Art. 65. (1) Fiecare dintre părţi are sarcina să dovedească faptele pe care îşi întemeiază în litigiu pretenţia sau apărarea.

(2) În vederea soluţionării litigiului, Tribunalul arbitral poate cere părţilor explicaţii scrise cu privire la obiectul cererii şi faptele litigiului şi poate dispune administrarea oricărei probe prevăzute de lege.

Art. 66. (1) Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de arbitrare, iar de către pârât prin întâmpinare.

(2) Dovezile care nu au fost cerute prin cererea de arbitrare sau prin întâmpinare nu mai pot fi invocate în cursul arbitrajului cu excepţia următoarelor situaţii:

  1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
  2. nevoia administrării probei rezultă din cercetarea arbitrală şi partea nu o putea prevedea;
  3. partea învederează Tribunalul arbitral că din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
  4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii;
  5. există acordul expres al tuturor părţilor.

(3) În cazul prevăzut de alin. (2) partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiaşi aspect pentru care s-a încuviinţat proba invocată.

Art. 67. (1) Administrarea probelor se efectuează în şedinţa Tribunalului arbitral. Pe cale de excepţie administrarea probelor se poate face în altă locaţie, în prezenţa supraarbitrului sau a unui arbitru din cadrul completului Tribunalului arbitral.

(2) Dacă una din părţi deţine un mijloc de probă, Tribunalul arbitral poate să dispună înfăţişarea acestuia.

Art. 68. (1) Ascultarea martorilor şi experţilor se face fără prestare de jurământ.

(2) Audierea martorilor sau experţilor poate fi făcută, la cererea acestora, în alte locații decât la sediile Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.

(3) Tribunalul arbitral poate să le ceară să răspundă în scris întrebărilor puse, acordând un termen în acest sens.

(4) Tribunalul arbitral nu poate să recurgă la mijloace de constrângere şi nici să aplice sancţiuni martorilor sau experţilor. Pentru luarea acestor măsuri, părţile se pot adresa tribunalului în circumscripţia căruia are loc arbitrajul.

Art. 69. (1) Tribunalul arbitral poate solicita informaţii scrise autorităţilor publice în legătură cu actele şi acţiunile acestora care sunt necesare pentru soluţionarea cauzei.

(2) Dacă autoritatea publică refuză transmiterea acestora, părţile sau arbitrii pot sesiza tribunalul în circumscripţia căruia se desfăşoară arbitrajul, care va lua măsuri pentru comunicarea de către instituţia în cauză a datelor şi informaţiilor solicitate.

(3) Tribunalul arbitral nu poate solicita autorităţilor şi instituţiilor publice date şi informaţii care se referă la apărarea naţională, siguranţa publică sau relaţiile diplomatice ale statului român.

Art. 70. Aprecierea probelor se face de arbitri potrivit intimei lor convingeri.

Art. 71. (1) Orice excepţie privind existenţa sau validitatea convenţiei arbitrale, constituirea Tribunalului arbitral, precum şi orice altă excepţie trebuie invocată, sub sancţiunea decăderii, prin întâmpinare sau cel târziu până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată.

(2) Excepţiile de ordine publică pot fi invocate oricând în cursul litigiului arbitral.

(3) Neregularitatea actelor de procedură se acoperă dacă nu a fost invocată de către cel interesat la termenul la care s-a produs ori, dacă a lipsit la acel termen, la primul termen la care a fost prezent ori legal citat după producerea neregularităţii şi înainte de a se pune concluziile de fond.

(4) Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt.

Art. 72. (1) Excepţia de neconstituţionalitate poate fi invocată la cererea oricăreia dintre părţi sau, din oficiu, de către Tribunalul arbitral, în condiţiile legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

(2) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de Tribunalul arbitral în faţa căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia Tribunalului arbitral asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost invocată din oficiu, încheierea trebuie motivată.

(3) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară dispoziţiilor legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, Tribunalul arbitral o va respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituţională.

Art. 73.(1) Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate într-o încheiere de şedinţă.

(2) Orice dispoziţie a Tribunalului arbitral va fi consemnată în încheiere şi va fi motivată.

(3) Încheierea de şedinţă va cuprinde următoarele menţiuni:

  1. componenţa nominală a Tribunalului arbitral, locul şi data pronunţării hotărârii;
  2. numele şi prenumele părţilor, domiciliul ori reşedinţa lor sau, după caz, denumirea şi sediul, numele şi prenumele reprezentanţilor părţilor, precum şi ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
  3. o scurta descriere a desfăşurării şedinţei;
  4. cererile şi susţinerile părţilor;
  5. motivele pe care se sprijină măsurile dispuse;

dispozitivul;

  1. f) semnăturile arbitrilor şi semnătura asistentului arbitral.

(4) În situaţia în care un arbitru a avut o altă poziţie decât cea a majorităţii arbitrilor cu privire la o cerere sau un alt fapt cu relevanţă în dezlegarea litigiului se vor face menţiuni cu privire la acest lucru.

(5) Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul încheierilor şi de actele dosarului.

 (6) La cerere, părţile pot primi copii de pe încheierea de şedinţă.

Art. 74. (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea sau susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.

(2) Tribunalul arbitral se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă Tribunalul arbitral va considera că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.

Art. 75.  (1) Pot fi atacate separate, cu acţiune în anulare, încheierile Tribunalului arbitral prin care s-au luat următoarele măsuri:

  1. a) a fost suspendat cursul arbitrajului, în condiţiile art. 412-413 Cod procedură civilă;
  2. b) au fost luate măsuri asiguratorii sau provizorii, potrivit prezentelor Reguli de procedură;
  3. c) a fost respinsă ca inadmisibilă cererea Curţii Constituţionale privind constituţionalitatea unei dispoziţii legale;
  4. d) lipsa condiţiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurilor dispuse prin încheiere.

(2) Acţiunea în anulare poate fi introdusă în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (1) lit.a, când  poate fi formulată pe toată durata suspendării.

(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) acţiunea în anulare nu suspendă cursul arbitrajului.

(4) Acţiunea în anulare va fi judecată de Curtea de apel pe raza căreia are loc arbitrajul. Soluţionând acţiunea în anulare, Curtea de apel poate, după caz să menţină, să modifice sau să desfiinţeze măsurile dispuse de Tribunalul arbitral prin încheirea atacată. Hotărârea Curţii de apel este definitivă.

CAPITOLUL VII

Cheltuielile arbitrale

Art. 76. (1) Cheltuielile arbitrale cuprind: taxa de înregistrare dosar, taxa arbitrală, cheltuielile de administrare a probelor, de traducere a actelor şi a dezbaterilor, onorariile avocaţilor, experţilor şi consilierilor, cheltuielile de deplasare a părţilor, arbitrilor, martorilor, experţilor şi consilierilor şi alte cheltuieli necesare arbitrării litigiului.

(2) Taxa de înregistrare dosar şi taxa arbitrală remunerează serviciile prestate de Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat în organizarea şi desfăşurarea arbitrajului.

Art. 77. (1) Dovada plăţii taxei arbitrale se depune odată cu cererea de arbitraj.

(2) În situaţia în care dovada plăţii taxei arbitrale nu a fost depusă sau taxa achitată a fost insuficientă, Tribunalul arbitral va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată şi termenul până la care trebuie îndeplinită această obligaţie.

(3) Netimbrarea cererii sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de arbitraj. Taxa achitată până la acel moment nu se restituie.

(4) Titularul cererii poate contesta modalitatea de stabilire a taxei de arbitrare la preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, solicitând reanalizarea acesteia. Hotărârea pronunțată este definitivă şi obligatorie şi se va comunica în 15 zile calendaristice de la data sesizării.

Art. 78.

(1) Cheltuielile arbitrale cad în sarcina părţii care a pierdut litigiul, integral, dacă cererea de arbitrare este admisă în totalitate. Dacă cererea de arbitrare este admisă în parte, cheltuiala reprezentând taxa arbitrală va fi acordată prin raportare la pretenţiile admise. Tribunalul arbitral va acorda celelalte cheltuieli în măsura în care va aprecia că sunt justificate, în funcţie de împrejurările cauzei.

(2) Tribunalul arbitral poate obliga, la cerere, partea prin a cărei culpă s-au cauzat celeilalte părţi cheltuieli inutile, la plata acestora, cu titlu de despăgubiri.

(3) În situația în care părțile s-au înțeles altfel cu privire la plata cheltuielilor de judecată, Tribunalul arbitral va lua act de înțelegerea acestora și va dispune ca cheltuielile arbitrale să fie achitate potrivit acestei înțelegeri.

Art. 79. (1) Reclamantul este obligat să stabilească în cerere valoarea obiectului ei, chiar şi în cazurile în care nu formulează pretenţii băneşti.

(2) Valoarea obiectului cererii se stabileşte, de regulă, astfel:

  1. în cererile privind pretenţii băneşti, la suma pretinsă ;
  2. în cererile privind predarea unor bunuri, la valoarea acelor bunuri din momentul introducerii cererii;
  3. în cererile privind obligaţia de a face sau de a nu face, la valoarea indicată de reclamant.
  4. în cererile cu mai multe capete, valoarea fiecărui capăt trebuie stabilită în mod separat, iar valoarea obiectului cererii se stabileşte la suma totală a capetelor de cerere.

(3) Dacă reclamantul nu a stabilit sau a stabilit inexact valoarea obiectului cererii, Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, din oficiu sau la cererea pârâtului, va stabili această valoare pe baza datelor privitoare la obiectul cererii.

Art. 80. (1) Partea căreia i s-a admis administrarea unei probe ce necesită cheltuieli va fi obligată să depună, cu 5 zile calendaristice înainte de termenul de judecată, la secretariatul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, sumele la care a fost obligată prin încheiere.

(2) În cazul în care proba a fost dispusă din oficiu, Tribunalul arbitral va stabili prin încheiere, cheltuielile de administrare a probei şi partea care trebuie să plătească, putând să le pună şi în sarcina ambelor părţi.

(3) Nedepunerea sumei în termenul fixat atrage decăderea părţii din dreptul de a administra dovada încuviinţată de Tribunalul arbitral.

(4) Depunerea sumei prevăzute la alin. (1) se va putea face şi după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.

Art. 81. (1) Taxa arbitrală poate fi majorată cu până la 100% în cazul în care litigiul este soluţionat de un complet format din trei sau mai mulţi arbitri.

(2) Dacă reclamantul şi-a retras cererea de arbitrare mai înainte de emiterea citaţiilor pentru prima zi de înfăţişare, taxa arbitrală se reduce cu 50% din cuantumul ei.

(3) În cazul în care, ca urmare a împăcării părţilor sau a renunţării la arbitrare, litigiul încetează la prima zi de înfăţişare, taxa arbitrală se reduce cu 30% din cuantumul ei.

(4) Atunci când Tribunalul arbitral  pronunţă o hotărâre prin care se constată necompetenţa acestuia, taxa arbitrală se reduce cu 25% din cuantumul ei.

(5) În cazul în care instanţa judecătorească anulează hotărârea arbitrală pentru necompetenţă, taxa arbitrală se restituie în cuantum de 50%.

(6) Dacă reclamantul îşi reduce pretenţiile mai înainte de primul termen, inclusiv la acest termen, pentru care părţile au fost legal citate, taxa arbitrală se calculează la valoarea obiectului cererii astfel redus.

(7) Taxele arbitrale sunt minimale. Sub valoarea minimala, taxa arbitrală nu poate fi scăzută.

Art. 82. Cererea reconvenţională, cererea de chemare în garanţie şi cererea de intervenţie se taxează întocmai ca şi cererea principală de arbitrare.

Art. 83. Când prin cererea de arbitrare, se pretind dobânzi, penalităţi sau majorări de întârziere, suma acestora, de la data când încep sa curgă şi până la data introducerii cererii sau a majorării ei cu alte pretenţii, se cumulează, în vederea taxării, cu valoarea celorlalte pretenţii băneşti (despăgubiri, restituiri, etc).

Art. 84. Arbitrajul ad-hoc asistat, indiferent de natura litigiului, se taxează cu taxa arbitrală minimală, iar cheltuielile arbitrale se stabilesc de la caz la caz, de arbitrul care a primit cererea.

Art. 85. (1) Preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat poate aproba ca taxa arbitrală, să fie plătită în două tranşe egale, prima la introducerea cererii, iar a doua cel mai târziu la primul termen de arbitrare.

(2) În situații bine justificate, preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat poate aproba ca taxa arbitrală să fie plătită în mai multe tranșe și/sau la alt termene.

Art.86. (1) Din taxele arbitrale încasate în caz de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, o cota de 40%  va fi direcţionată pentru plata onorariilor arbitrilor.

(2) Asistenţa tehnică pe dosar se asigură de către un singur asistent arbitral, începând de la punerea pe rol a litigiului şi până la pronunţarea hotărârii arbitrale.

(3) Plata onorariilor se va face după finalizarea judecarii cauzei și comunicarea hotărârii arbitrale.

CAPITOLUL VIII

Hotărârea arbitrală.

Caracterul şi efectele hotărârii arbitrale

Art. 87. Procedura arbitrală se încheie prin pronunţarea unei hotărâri arbitrale.

Art. 88. (1) Tribunalul arbitral soluţionează litigiul în temeiul contractului principal, al prezentelor Reguli şi al normelor de drept aplicabile, ţinând seama, când este cazul, şi de uzanţele în domeniu.

(2) Pe baza acordului expres al părţilor, exprimat în scris, Tribunalul arbitral poate soluţiona litigiul în echitate.

Art. 89. (1) De îndată ce Tribunalul arbitral va considera că toate împrejurările cauzei sunt suficient lămurite, închide dezbaterile trecând la deliberare şi luarea hotărârii în şedinţă secretă, cu participarea tuturor membrilor săi.

(2) Pronunţarea hotărârii poate fi amânată cu cel mult 21 zile, sub condiţia încadrării în termenul arbitrajului prevăzut de art. 40 din prezentele Reguli.

Art. 90. Când Tribunalul arbitral este compus din mai mulţi arbitri, hotărârea se ia, dacă nu se întruneşte unanimitatea, cu majoritate de voturi. Arbitrii care au avut o altă părere îşi vor redacta şi vor semna opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.

Art. 91. Dacă în cadrul deliberării şi mai înainte de pronunţarea hotărârii, Tribunalul arbitral consideră că sunt necesare noi lămuriri, litigiul poate fi repus pe rol în vederea unor dezbateri suplimentare, stabilindu-se un nou termen de arbitrare, cu citarea părţilor.

Art. 92. (1) Hotărârea arbitrală se redactează în scris şi trebuie să cuprindă:

  1. componenţa nominală a Tribunalul arbitral, numele asistentului arbitral, locul şi data pronunţării hotărârii;
  2. numele părţilor, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul, precum şi numele reprezentanţilor părţilor şi ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
  3. menţionarea convenţiei arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj;
  4. obiectul litigiului şi susţinerile pe scurt ale părţilor;
  5. motivele de fapt şi de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, motivele care sub acest aspect întemeiază soluţia;
  6. dispozitivul;
  7. semnăturile tuturor arbitrilor, sub rezerva 90, precum şi semnătura asistentului arbitral.

(2) Arbitrul care a avut o altă părere va redacta şi va semna opinia separată cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.

Art. 93. (1) În cazul în care litigiul este legat de transferul dreptului de proprietate şi/sau de constituirea unui drept real asupra unui bun imobil, hotărârea arbitrală se va trimite, din oficiu, primariei pe raza careia se află bunul imobil.

(2) De asemenea, hotărârea se va transmite Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în a cărui zonă de competenţă se află bunul imobil, care, după achitarea de către părţi a impozitului privind transferal dreptului de proprietate, va proceda la înregistrarea în Cartea funciară şi va realiza transferul de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra imobilului în cauză.

Art. 94. Dacă unul dintre arbitri este împiedicat să semneze hotărârea, se va face menţiune despre cauza împiedicării, cu confirmarea, sub semnătură, a supraarbitrului, iar în cazul împiedicării supraarbitrului, sub semnătura preşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 95. (1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărârii arbitrale, ori aceasta cuprinde dispoziţii potrivnice, oricare dintre părţi poate cere Tribunalului arbitral să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.

(2) Dacă prin hotărârea pronunţată Tribunalul arbitral a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere, asupra unei cereri conexe sau incidentale, oricare din părţi poate solicita completarea ei, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii. Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul în care Tribunalul arbitral a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor.

(3) Tribunalul arbitral va rezolva cererea de urgenţă, prin hotărâre separată. Atunci când consideră că este cazul vor fi citate părţile.

(4) Greşelile materiale din textul hotărârii arbitrale sau alte greşeli evidente care nu schimbă fondul soluţiei, precum şi greşelile de calcul pot fi îndreptate, prin încheiere, la cererea oricăreia dintre părţi, formulată în termen de 30 zile de la data primirii hotărârii, sau din oficiu. Părţile vor fi citate dacă Tribunalul arbitral consideră că este necesar.

(5) Hotărârea de lămurire sau de completare ori de îndreptare se pronunţă de îndată şi face parte din hotărârea arbitrală. Aceasta se va ataşa la hotărârea arbitrală existentă atât în dosarul litigiului, cât şi în Mapa de Hotărâri ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

(6) Cererile privitoare la lămurirea, îndreptarea ori completarea hotărârilor arbitrale sunt scutite de plata taxei de timbru.

Art. 96. (1) Dacă pârâtul recunoaşte o parte din pretenţiile reclamantului, Tribunalul arbitral, la cererea părţilor, va da o hotărâre, în măsura recunoaşterii.

(2) Dacă recunoaşterea este parţială, procedura arbitrală va continua cu privire la pretenţiile rămase nerecunoscute, Tribunalul arbitral urmând a pronunţa o nouă hotărâre asupra acestora.

Art. 97. (1) Dacă între părţi a intervenit o înţelegere, sub forma unei tranzacţii sau a unui acord de mediere, Tribunalul arbitral la primul termen de judecată va lua act de aceasta şi va pronunţa o hotărâre care să consfinţească învoiala părţilor.

(2) Prezenţa părţilor la şedinţa de încuviinţare a tranzacţiei sau acordului de mediere este obligatorie, cu excepţia situaţiei în care înţelegerea a fost autentificată de către notarul public sau toate părțile implicate în litigiu au fost prezente personal la depunerea acordului.

(3) În situaţia în care termenul de judecată este de peste 30 de zile de la data depunerii tranzacţiei sau acordului de mediere, la solicitarea părţilor se va acorda un termen mai scurt.

 (4) Învoiala părţilor aşa cum a fost ea consfinţită de către Tribunalul arbitral va constitui dispozitivul hotărârii arbitrale.

Art. 98. Dacă reclamantul renunţă la arbitrare sau la însuşi dreptul pretins, mai înainte de constituirea Tribunalului arbitral, procedura se închide printr-o încheiere a Preşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art.99. (1) Hotărârea arbitrală va fi redactată în două exemplare originale, dintre care un exemplar va fi păstrat în dosarul litigiului, iar cel de-al doilea în Dosarul cu Hotărâri al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

(2) La începutul fiecărui an calendaristic, la nivelul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat se va înfiinţată Mapa cu Hotărâri.

Art. 100. Copia hotărârii arbitrale va fi comunicată părţilor în cel mult o lună de la data pronunţării ei.

(2) Copia hotărârii arbitrale comunicată părților va avea aplicată pe ultima pagină o ștampilă cu următorul conținut ”TRIBUNALUL PERMANENT DE ARBITRAJ INSTITUȚIONALIZAT. Prezenta hotărâre este conform cu originalul și este definitivă. Semnătura. Data.”.

(3) Pe fiecare pagină a hotărârii va fi aplicată ștampila Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.

Art. 101. (1) Hotărârea arbitrală comunicată părţilor este definitivă şi obligatorie.

(2) Hotărârea arbitrală comunicată părţilor beneficiază de autoritate de lucru judecat, în condiţiile dispozițiilor art. 430-431 Cod procedură civilă şi are forţa probantă a unui înscris autentic.

Art. 102. Hotărârea arbitrală se duce la îndeplinire de bunăvoie, de îndată sau în termenul arătat în cuprisul acesteia.

Art. 103. Hotărărea arbitrală constituie titlu executoriu şi se execută silit întocmai ca o hotărâre judecătorească.

Art. 104. Dosarul litigiului va fi păstrat în arhiva Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

CAPITOLUL IX

Scoaterea de pe rol a litigiului. Perimarea

Art. 105. (1) În cazul în care desfăşurarea normală a litigiului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezentele Reguli, Tribunalul arbitral va transmite o înştiinţare scrisă, prin care i se aduce la cunoştinţă obligaţiile ce îi revin, termenul pentru aducerea lor la îndeplinire, precum şi consecinţele neconformării.

(2) Dacă reclamantul nu răspunde sau nu se conformează obligaţiilor ce îi revin în termenul stabilit, litigiul se suspendă prin încheierea Tribunalului arbitral, iar dacă acesta nu s-a constituit prin rezoluţia Preşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

(3) Dacă în termen de şase luni nu se formulează cerere de repunere pe rol a dosarului de arbitraj, acesta se consideră perimat. Taxa arbitrală plătită pentru învestirea Tribunalului arbitral nu se restituie.

Art. 106. (1) Cererea de arbitrare se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare, din vina reclamantului, timp de şase luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act procedural îndeplinit de părţi sau de către Tribunalul arbitral.

Art. 107. (1) Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate. În ambele cazuri, Preşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat fixează termen şi dispune citarea părţilor.

(2) Dacă procedura de citare a uneia dintre părţi nu a fost îndeplinită din cauză că domiciliul sau sediul nu este cunoscut ori s-a mutat fără a se cunoaşte noua adresă sau refuză primirea ori se constată lipsa persoanei de la domiciliul sau sediul indicat în actele dosarului, această parte va fi citată în procedura de perimare prin afişare la avizierul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 108. Termenul de perimare se întrerupe prin îndeplinirea unui act procedural făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

 CAPITOLUL X

Desfiinţarea hotărârii arbitrale.

Art. 109. (1) Hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare pentru unul din următoarele motive :

  1. litigiul nu era susceptibil de soluţionare pe calea arbitrajului;
  2. Tribunalul arbitral a soluţionat litigiul fără să existe o convenţie arbitrală sau în temeiul unei convenţii nule sau inoperante ;
  3. Tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu convenţia arbitrală;
  4. partea a lipsit la termenul când au avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;
  5. hotărârea a fost pronunţată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art. 40 din prezentele Reguli de procedură, deşi cel puţin una dintre părţi a declarat că înţelege să invoce caducitatea, iar părţile nu au fost de acord cu continuarea judecăţii;
  6. Tribunalul arbitral s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
  7. hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul şi motivele, nu arată data şi locul pronunţării, nu este semnată de arbitri;
  8. h) hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţile imperative ale legii.
  9. i) dacă, după pronunţarea hotărârii arbitrale, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională legea, ordonanţa, ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care a făcut obiectul acelei excepţii ori alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare.

(2) Pentru dovedirea motivelor de anulare nu pot fi aduse ca probe noi decât înscrisuri.

Art. 110. (1) Părţile nu pot renunţa prin convenţia arbitrală la dreptul de a introduce acţiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale.

(2) Renunţarea la acest drept se poate face, însă, după pronunţarea hotărârii arbitrale.

Art. 111. (1) Acţiunea în anulare poate fi introdusă la Curtea de apel pe raza căreia se află sediul tribunalului care a pronunțat-o, în termen de o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale.

(2) Dacă acţiunea în anulare este formulată pentru motivul prevăzut de art. 109 alin. (1), lit. i), termenul este de 3 luni de la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 112. Curtea de apel va putea suspenda executarea hotărârii arbitrale împotriva căreia a fost introdusă acţiunea în anulare.

Art. 113. Curtea de apel va judeca acţiunea în anulare potrivit art. 613 din Codul de procedură civilă.

CAPITOLUL XI

Dispoziţii speciale privind arbitrajul AD HOC

Art. 114. (1) Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat poate acorda asistenţă specializată în cazul unui arbitraj ad-hoc, la cererea părţilor implicate în litigiu sau a uneia dintre ele, urmată de acceptarea celeilalte părţi.

(2) Cererea se formulează în scris, iar asistenţa arbitrală se acordă contra unei taxe care va fi stabilită de către preşedintele/vicepreşedintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, în funcţie de natura litigiului, valoarea şi complexitatea acestuia.

Art. 115. Asistenţa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat în arbitrajul ad-hoc poate să cuprindă următoarele activităţi:

  1. comunicare actelor de procedură şi a înscrisurilor către părţi şi arbitri;
  2. asigurarea/desemnarea de arbitrii din cadrul celor înscrişi pe Tabloul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat;
  3. asigurarea de asistenţi arbitrali şi/sau personal tehnic specializat;
  4. consemnarea dezbaterilor în încheieri de şedinţă;
  5. asigurarea unor activităţi de secretariat şi arhivă, precum şi orice alte lucrări necesare bunei desfăşurări a arbitrajului;
  6. asigurarea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea arbitrajului;
  7. urmărirea şi facilitarea arbitrajului astfel încât acesta să se desfăşoare în bune condiţii şi să se finalizeze în termenul stabilit;
  8. examinarea, la cererea Tribunalului arbitral şi a părţilor, a proiectului de hotărâre arbitrală sub aspectul formei şi/sau al unor probleme de drept, fără însă a afecta libertatea de decizie a arbitrilor.

CAPITOLUL XII

Dispoziţii speciale privind arbitrajul internaţional

Art. 116. (1) În litigiile internaţionale se aplică fie procedura prevăzută în convenţia arbitrală, fie prezentele Reguli.

(2) Convenția arbitrală primează față de Regulile de Procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.

Art. 117. Convenţia arbitrală va fi încheiată în formă scrisă, prin înscris, telegramă, telex, telecopiator, poştă electronică sau orice mijloc de comunicare permiţănd a-i stabili proba printr-un text.

Privitor la cerinţele de fond, convenţia arbitrală este valabilă dacă îndeplineşte condiţiile impuse de una din legile următoare:

  1. legea stabilită de părţi;
  2. legea care guvernează obiectul litigiului;
  3. legea aplicabilă contractului ce conţine clauza compromisorie;
  4. legea română.

Validitatea convenţiei arbitrale nu poate fi contestată pe motivul nevalabilităţii contractului principal sau pentru că ar viza un litigiu care nu există încă.

Art. 118. Locul desfăşurării arbitrajului este sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat. Cu aprobarea conducerii Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat arbitrajul poate fi organizat şi în altă locaţie.

Art. 119. Dezbaterea litigiului se va face în limba română, cu excepţia situaţiilor în care în convenţia arbitrală se prevede altfel.

Art. 120. În arbitrajul internaţional, durata termenelor prevăzute de art. 40 alin. 1 se dublează.

Art. 121. (1) Numirea, revocarea şi înlocuirea arbitrilor se realizează conform convenţiei arbitrale, iar în cazul în care sunt menţiuni cu privire la aceste aspecte vor fi aplicate regulile de procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

(2) Tribunalul arbitral va fi compus dintr-un număr impar de arbitri, fiecare dintre părţi având dreptul să numească un număr egal de arbitri, cetăţeni români sau străini.

Art. 122. După constituirea Tribunalului arbitral şi, dacă este cazul, după completarea dosarului, supraarbitrul fixează termenul de dezbatere al litigiului, pentru când părţile vor fi citate. Acest prim termen nu poate fi mai mic de 45 de zile calendaristice de la data expedierii citaţiei.

Art. 123. În afară de cazul în care părţile convin altfel, onorariile arbitrilor şi cheltuielile de deplasare ale acestora se suportă de partea care i-a numit. În cazul arbitrului unic sau supraarbitrului cheltuielile se suportă în cote egale de părţi cu excepţia situaţiilor în care prin convenţia arbitrală s-a prevăzut altfel.

CAPITOLUL XIII

Dispoziţii finale

Art. 124. Părţile pot deroga de la prezentele Reguli, stabilind în convenţia arbitrală încheiată, alte norme ce vor fi aplicate cu aprobarea Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat soluţionării litigiului dintre ele.

Art. 125. (1) Arbitrajul în echitate se realizează după principiile de echitate şi nu potrivit normelor de drept.

(2) Arbitrajul de echitate este de facto şi se caracterizează prin următoarele particularităţi specifice :

  1. arbitrul nu are obligaţia să aplice normele legale de drept material şi nici pe cele de procedură;
  2. soluţia dată de arbitru are caracter definitiv, fiind inatacabilă la o altă instanţă de arbitraj.

Art. 126. Prezentele Reguli se completează acolo unde nu se prevede cu dispoziţiile codului de procedură civilă sau ale altor acte normative în măsura în care acestea sunt compatibile cu arbitrajul, precum şi cu natura litigiilor.

Art. 127. Prezentele Reguli se aplică cu începere de la data aprobării lor de către Consilul Director al Asociaţiei de Arbitraj Instituționalizat.

Art. 128. Prezentele Reguli vor fi completate şi/sau modificate ori de căte ori situaţia impune, cu aprobarea Consiliului Director al Asociaţiei de Arbitraj Instituționalizat.

Anexa nr. 1

TAXELE ARBITRALE
percepute de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat

Art. 1. (1) Acţiunile şi cererile introduse la Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat sunt supuse taxelor arbitrale prevăzute în prezenta listă:

(1) Taxele arbitrale sunt datorate în condiţiile prezentelor Reguli de procedură de către toate persoanele fizice sau juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat şi arbitrii înscrişi pe Tabloul Arbitrilor administrat de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Art. 2 Taxele arbitrale se stabilesc diferenţiat, după cum obiectul acestora este evaluabil sau nu în bani, precum şi în funcţie de complexitatea acţiunii, numărul arbitrilor care compun Tribunalul arbitral, alte elemente specifice litigiului.

Art. 3 (1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani se taxează astfel:

– până la valoare de 500 lei – taxa arbitrală de 200 lei (taxa minimă);

– între 501 – 5 000 lei – taxa arbitrală este de 400 lei;

– între 5 001 – 25.000 lei – taxa arbitrală este de 400 +  3 % din valoarea obiectului cererii ce depăşeşte 5 000 lei ;

– între 25 001 – 50.000 lei – taxa arbitrală este de 1 000 + 2 % din valoarea obiectului cererii ce depăşeşte 25 000 lei ;

– între 50 001 – 250.000 lei – taxa arbitrală este de 1 500 + 1 % din valoarea obiectului cererii ce depăşeşte 50 000 lei ;

– între 250 001 –  400 000 taxa arbitrală este de 3 500 + 0,5 % din valoarea obiectului cererii ce depăşeşte 250 000 lei;

– peste 400 001 – taxa arbitrală este de 4 250 + 0,4 % din valoarea obiectului cererii ce depăşeşte 400 000 lei;

 (2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:

  1. a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial;
  2. b) privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;
  3. c) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

Art. 4 (1) În cazul acţiunilor posesorii taxa arbitrală se calculează la o valoare care se stabileşte la 15% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită, dar nu mai puţin de 200 lei.

(2)Taxa arbitrală pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 15 % din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul, dar nu poate fi mai mică de 200 lei. În cazul în care crererile au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 15% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii, însă nu mai puţin de 200 lei.

Art. 5 Cererile în materia partajului se taxează cu 2% din valoarea bunurilor supuse împărţelii.

Art. 6 Se taxează cu 200 lei următoarele acţiuni şi cereri:

  1. cererile de valoare redusă;
  2. cererile privind ordonanţa de plată;
  3. cererile de evacuarea din imobile folosite sau ocupate fără drept;
  4. cererile formulate pe calea ordonanţei preşedinţiale indiferent de valoarea cererii;
  5. cererile privind stabilirea sau acordarea de despăgubiri morale (atunci când nu se pretinde ca despăgubirea să fie făcută prin acordarea unei sume de bani);
  6. cereri privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial;
  7. cererile în anularea sau în constatarea unui act juridic nepatrimonial;
  8. cereri privind dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acesta nu priveşte şi plata anumitor sume de bani;
  9. acţiunile în grăniţuire; în situaţia în care se revendică şi o suprafaţă de teren, la taxa de timbru de 200 lei se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate;
  10. cererea de repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatarea nulităţi, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial;
  11. cererile privitoare la încuviințarea acordurilor de mediere (cu excepția situațiilor în care acestea se referă la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile sau constituirea unor drepturi reale sau a dezmembrămintelor acestora).

Art. 7. Se taxează cu 200 lei următoarele tipuri de cereri:

  1. cererile de recuzare a arbitrilor;
  2. cerereile de repunere în termen;
  3. cerereile de perimare;
  4. cererile de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii arbitrale;

Art. 8 Cererile de repunere pe rol, când suspendarea se datorează părţilor se taxează cu 50% din taxa arbitrală stabilită pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată.

Art. 9 Cererile pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie este de 5 lei/pagină.

Art. 10 Cererile pentru eliberarea oricăror certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele Tribunalului de Arbitraj Instituţionalizat Dâmboviţa se taxează cu 10 lei/pagină.

Art. 11 Cererile pentru eliberarea de copii de pe hotărârile arbitrale cu menţiunea “definitiv” se taxează cu 10 lei pentru fiecare exemplar .

Art. 12 Acţiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează cu 400 lei.

Art. 13 Cererile privitoare la stabilirea locuinţei minorului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare ale minorului, dreptul părintelui sau al altor persoane de a avea legături personale cu minorul se taxează cu 200 lei.

Art. 14 Cererile privitoare la atribuirea contractului de închiriere se taxează cu 300 lei.

Art. 15 Taxă arbitrală percepută de Tribunalul de Arbitraj Instituţionalizat Dâmboviţa, cu excepţia cazurilor prevăzute de art.6 alin. 1, lit. a), art. 7 – 11 şi art. 13-14 din prezenta anexă nu poate fi mai mică de 400 lei.

Art. 16 (1) Determinarea cuantumului taxelor arbitrale pentru acţiunile şi cererile introduse la Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat se face de către Tribunalul arbitral.

(2) Valoarea bunurilor imobile ce fac obiectul procedurii arbitrale se calculează la valoarea declarată. În cazul în care valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoarea de expertiză, se va lua în calcul valoarea impozabilă sau cea stabilită în Expertiza Orientantivă a Valorilor de Circulaţie a Imobilelor întocmită la nivelul Camerei Notarilor Publici.

(3) Când prin cerere se solicită acordarea unor prestaţii succesive, dacă durata existenţei dreptului este nedeterminată, taxa de timbru se calculează la valoare corespunzător prestaţiei anuale.

Art. 17 (1) Când o acţiune are mai multe capete de cerere, taxa arbitrală se plăteşte pentru fiecare capăt de cerere în parte.

(2) Dacă în momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru capetele de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.

(3) Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală şi cererile de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.

Art. 18 Dacă cererile sau acţiunile au fost introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept sau o obligaţie comună sau dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.

Art. 19 În afară de taxa arbitrală, pentru toate acţiunile, indiferent de natura sau complexitatea acestora, odată cu depunerea cererii arbitrale se achită de către reclamant o taxă de înregistrare dosar în valoare de 150 lei.